Statisticile Uniunii Europene plasează România printre statele cu grave probleme de mediu. Calitatea aerului, mai ales în marile oraşe, lasă mult de dorit, iar asta se vede în numărul tot mai mare de români care suferă de boli care au poluarea drept factor declanşator sau agravant. Unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi medici din ţară, şef al secţiei Pneumologie III în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, acad. prof. dr. Florin Mihălțan atrage atenţia asupra efectelor devastatoare ale poluării asupra sănătăţii. Astfel, conform studiilor, între apariţia unor boli grave, cum ar fi cancerul, şi poluare există o strânsă legătură. Reputatul medic oferă şi câteva sfaturi pe care ar fi indicat să le urmăm pentru a ne proteja sănătatea.
Care sunt efectele poluării asupra sănătății?
Florin Mihălțan: Efectele sunt multiple – cei mai expuși sunt cei care se află la extremitățile vârstei, adică nou-născuții și vârstnicii. Efectele se realizează pe mai multe organe: în primul rând pe aparatul respirator, unde pot realiza obstrucții la nivelul căilor aeriene, pot încuraja apariția unor boli precum bronhopneumopatia cronică obstructivă, astmul bronșic, bronșita cronică. Sunt mulți din factorii aceștia poluanți generatori și de cancer pulmonar, apoi este vorba despre bolile cardio-vasculare, unde și aceste expuneri aduc agravări ale bolilor coronariene, a unor boli cardiovasculare de tip afecțiuni cerebrale și, nu în ultimul rând, acești factori generează agravări ale altor organe care suferă și pot intra în deficiență respiratorie generată de suferința principală la nivel de plămân.
Care sunt cele mai frecvente boli declanșate sau agravate de poluare?
Florin Mihălțan: Declanşate – aici intră cancerul pulmonar. Se ştie că poluarea, după tabagism, este al doilea factor generator, factor de risc sau factor cauzal pentru apariţia cancerului. Din punct de vedere al bolilor care sunt agravate, se ştie că în general emfizemul, astmul bronşic şi bronşita cronică pot suferi agravări. Există şi o relaţie descrisă cu infecţiile respiratorii. În momentul în care există această expunere succesivă, continuă, la factori poluanţi, scade imunitatea organismului şi apare acest risc de a achiziţiona astfel de infecţii respiratorii care pot să meargă de la tractul superior până la tractul inferior.
Cât de poluat este aerul în România?
Florin Mihălțan: Bucureştiul este a treia capitală europeană din punct de vedere al vârfurilor poluante, este catalogată aşa şi în funcţie de anumite zone – se ştie că marile intersecţii ale bulevardelor sunt cu expunerea cea mai mare, mai puţină expunere la periferia Bucureştiului, în zonele în care există mai mult spaţiu verde. De asemenea, şi alte concentraţii urbane mai sunt cu expuneri apropiate: Cluj, Iaşi, Timişoara. Din punctul de vedere al modului de expunere, se ştie că frecvenţa bolilor este mai mare la persoanele care locuiesc în apartamentele sau casele grupate în jurul acestor intersecţii mari, unde se acumulează aceşti factori poluanţi importanţi. Factorii poluanţi sunt de mai multe categorii: sunt factorii poluanţi externi, care sunt pulberi şi gaze generate de marile concentrări industriale, dar la acestea se adaugă şi particulele diesel, care sunt emanaţiile produse de momentul de combustie a diferitelor automobile. Ele se sumează şi mai există o poluare indoor, casnică, care poate să fie generată pe de o parte de produsele care sunt folosite pentru încălzire sau pregătirea hranei, şi aici intră cărbune, lemn sau petrol, în anumite situaţii, sau de folosirea unor produse care aparent sunt facilitante pentru gospodine, de la curătarea mobilei la detergenţi sau diferite insecticide. Tot ce există practic la care noi apelăm şi care sunt elemente facilitante pentru realizarea unei curăţenii în casă sau pentru dezinfecţii.
Cum ne situăm în ceea ce piveşte frecvenţa bolilor provocate de poluare la nivel european?
Florin Mihălțan: În România nu există o cuantificare a relaţiei. Nu există studii realizate în încercarea de a vedea care este relaţia între factorul poluant, momentul de vârf al factorului poluant şi apariţia unor boli respiratorii. Dar sunt ţări care au urmărit acest lucru în studii mari epidemiologice, cum ar fi Franţa şi Germania, care au constatat că acolo unde se ating vârfuri poluante mari, în special în anumite momente ale anului – şi aici vorbim de vară, călduri extreme, vorbim de anumite condiţii de schimbări climatice bruşte, de la foarte cald apar furtuni, se produce o răceală a atmosferei, aşa că e o circulaţie a aerului intensă. De fiecare dată când se ating aceşti parametri la maximum, se produce o încărcare şi o presiune pe camera de gardă, în special prin exacerbări de BPOC şi bronşite cronoce, emfizem, astm şi, bineînţeles, şi accidente vasculare, infarct miocardic sau accidente cerebrale.
Ce se poate face pentru a ne feri de efectele poluării?
Florin Mihălțan: Sunt foarte multe lucruri care nu se fac în România şi care ar trebui făcute, începând de la spaţiile verzi în marile concentrări urbane. Spaţiile verzi se micşorează, nu cresc! Sunt apoi lizierele de verdeaţă care se pot crea în cartierele de blocuri, se pot crea la înălţime chiar, în apropierea marilor intersecţii. Există apoi tipuri de combustibil – trecerea pe maşini hibride, pe maşini electrice, folosirea energiei verzi în loc de energia pe care o consumăm acum, din combustibili fosili. Mai există o serie de recomandări care trebuie făcute normal la buletinul meteorologic pentru persoanele aflate la extremele de vârstă – de a nu ieşi din casă în momentul în care se anunţă asemenea picuri depăşite. De asemenea, atenţie la jogging – nu se face în perioade de poluare maximă, trebuie făcut în zone în care există expunerea cea mai mică. Bineînţeles, e vorba şi de educaţia populaţiei: trecerea de la folosirea maşinii la folosirea bicicletei sau a altor surse de mobilitate care să nu fie poluante.
