Salvarea locurilor de muncă și supraviețuirea companiilor din sectoarele vulnerabile la efectele pandemiei au fost prioritatea statelor membre în cursul anului 2020. Programele de suport continuă și în acest an la nivelul Uniunii Europene (UE), dar și în România, unde sprijinul pentru firme a reprezentat, cel puțin pe hârtie, circa 3% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalent cu aproape 7 miliarde de euro. În realitate, multe scheme de ajutor destinate mediului privat au fost blocate, au avut acces redus sau sunt reluate. Iar altele, precum cele pentru HoReCa sau industria creativă și de evenimente, sunt încă la stadiul de promisiuni.
La nivelul Europei, fiecare Guvern a avut un răspuns la criză pentru salvarea economiilor, însă principiile au fost oarecum similare. Vorbim despre împrumuturi publice, granturi acordate companiilor, amânări la plata taxelor și ratelor bancare sau eliminări de impozite în anumite situații.
Valoarea totală a ajutorului guvernamental în 31 de țări din Europa s-a ridicat la 2.400 de miliarde de euro, adică în jur de 14% din PIB-ul combinat al statelor, potrivit unui raport al European Systemic Risk Board (ESRB). Gradul de absorbție al fondurilor acordate în pandemie reprezenta 4% din PIB-ul statelor europene la nivelul lunii septembrie 2020.
Specialiștii ESRB notează că țările afectate mai mult de pandemie au programe generoase cu absorbție mare. În schimb, economiile cu angajați numeroși în sectoare precum HoReCa sau turism, lovite direct de criză, se bazează mai mult pe granturi directe, care pot veni și sub forma de fonduri UE.
Claudia Busch, vicepreședintele grupului de lucru al ESRB, arată că retragerea suportului fiscal prea rapid ar putea exacerba efectele crizei economice și ar pune în pericol stabilitatea fiscală. „Păstrând suportul fiscal prea mult s-ar putea mări presiunea pe buget”, a comentat Busch.
Aproximativ 800 de miliarde de euro a fost volumul de rate bancare amânate temporar în 2020. Totodată, băncile au dat companiilor credite garantate parțial sau total de stat cu o valoare de peste 400 de miliarde de euro.
Cum au fost ajutate companiile din sectoare vulnerabile în Vestul Europei
Măsurile de lockdown impuse la nivelul UE au afectata antreprenorii din sectorul ospitalier, în special restaurantele, cafenelele și unitățile de cazare din orașe și din locații turistice.
Franța
În Franța, statul a aprobat garanții în valoare de 300 de miliarde de dolari pentru credite bancare. Toate companiile franceze au putut să ceară băncii să le ofere un împrumut cu garanție publică.
Din martie 2020, companiile au voie să reducă timpul de muncă sau să suspende temporar activitatea. Angajații vor primi o indemnizație care reprezintă 70% din remunerația brută. Dacă angajatul urmează un curs de pregătire, salariatul primește o remunerație netă completă.
Guvernul a mai anunțat un sistem de suport pentru 2021. Companiile eligibile primesc o subvenție de 10.000 de euro, respectiv 20% din cifra de afaceri lunară cu un plafon de maxim 200.000 de euro.
Cluburile de noapte, închise aproape pe tot parcursul anului 2020, au primit un grant lunar de 15.000 de euro pentru o perioadă de trei luni.
Germania
În Germania au început plățile pentru ajutorul excepțional de business în luna decembrie. Antreprenorii care au fost direct sau indirect afectați de lockdown în decembrie pot solicita până la 75% din cifra de afaceri obținută în anul de referință 2019. Majoritatea plăților se vor situa în intervalul 1-4 milioane de euro.
Italia
Hotelurile din Italia au primit o diferența de până la 25% între veniturile înregistrate în 2020 versus 2019. De exemplu, în luna aprilie operatorul unui hotel putea să primească maximum 150.000 de euro, însă suma medie acordată a fost de 15.000 de euro, potrivit unui raport Hospitality Europe.
Olanda
Guvernul olandez a oferit plăți compensatorii pentru costuri fixe precum chiria, electricitatea și ratele bancare pentru firme din domeniul ospitalității.
Spania
Sectorul ospitalier din Spania a beneficiat de o amânare a plății taxelor municipale și de linii de credit garantate de stat. Pe durata stării de alertă, companiile cu credite imobiliare au putut suspenda temporar plățile.
UK
Angajații britanici din sectorul HoReCa au primit 80% din salariu, excluzând bacșișurile, echivalentul a până la 2.500 de lire sterline lunar pentru perioada în care s-au aflat în șomaj tehnic.
Pe partea de creditare, companiile cu cifră de afaceri sub 45 de milioane de lire sterline pe an pot solicita o finanțare bancară de până la 5 milioane de lire sterline. Guvernul garantează 80% din împrumut și plătește dobânda și alte costuri asociate în primele 12 luni. Firmele cu afaceri peste acest plafon pot accesa împrumuturi de până la 200 de milioane de lire sterline.
Ce ajutoare s-au acordat în economiile vecine României?
Ungaria
Autoritățile din Ungaria au lansat o schemă de suport în valoare de 145 de milioane de euro pentru contribuția la capitalul de lucru al companiilor afectate de pandemie.
Pentru sectorul de catering, cultură, sport și ospitalitate s-a aprobat un buget de ajutor de 132,5 milioane de euro. Angajații din aceste sectoare pot primi o subvenție lunară salarială de 241.500 de forinți. A fost în vigoare și sistemul Kurzarbeit prin care statul acoperă 70% din salariul net pierdut de angajat din cauza reducerii timpului de lucru. Programul reprezintă 0,2% din PIB-ul Ungariei. Subvenția prin acest sistem a fost acordată timp de 3 luni, cu o subvenție maximă de 112.000 de forinți acordată fiecărui angajat.
Pentru mâncare și băutura „la pachet”, statul a decis să scadă TVA-ul de la 27% la 5% pe durata stării de urgență. Autoritățile au mai eliminat și taxa pe turism în același interval.
Aproximativ 1 miliard de forinți au fost alocați de Agenția de Turism din Ungaria pentru acoperirea pagubelor din sector în 2020.
Bulgaria
Vecinii bulgari au lansat la începutul anului o schemă cu buget total de 79 de milioane de euro. Schema este creată pentru a sprijini companiile micro, mici și medii afectate de pandemie. Aceleași companii pot accesa credite pentru investiții și capital de lucru cu garanție de la stat.
Totodată, Guvernul sprijină companiile care dovedesc că au fost afectate financiar de pandemie, acoperind 60% din salariul angajaților și plata contribuțiilor sociale pentru o perioadă de până la 3 luni.
TVA-ul în restaurante și unități de divertisment va fi redus la 9% până la finalul anului 2021.
Pentru a revigora turismul, statul va acorda o subvenție de 35 de euro pentru fiecare scaun de avion rezervat de tur operatori care folosesc companiile aeriene din Bulgaria.
Abordarea suportului pentru sectorul privat din România în pandemie
Autoritățile din România au început din a doua parte a lunii martie să anunțe primele măsuri de sprijin pentru sectorul privat. Ajutorul pentru companii ajungea la peste 3% din PIB, potrivit reprezentanților Guvernului.
În perioada stării de urgență, companiile afectate putea să obțină un certificat prin care puteau amâna plata ratelor la credite și achitarea anumitor impozite pe o perioadă determinată.
Totodată, pentru salvarea a 1,4 milioane de locuri de muncă, statul a investit 4,6 miliarde de lei, echivalent cu aproape 1 miliard de euro.
În vara anului trecut, Guvernul a instituit și o schemă de ajutor de stat finanțată din fonduri UE pentru antreprenorii și companiile care au avut de suferit din cauza economiei pandemice.
Bugetul de aproximativ 1 miliard de euro a fost împărțit în trei măsuri. Pe Măsura 1 au fost acordate microgranturi de 2.000 de euro care au fost aproape 30.000 de solicitări din partea microîntreprinderilor, persoanelor fizice autorizate, organizațiilor neguvernamentale și cabinetelor medicale afectate de pandemie.
La începutul lunii martie, statul înregistrat 17.208 de solicitări plătite în cuantum de peste 166 de milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Companiile care aveau nevoie de lichiditate pentru capitalul de lucru, putea trimite solicitări pentru Măsura 2. Statul a procesat 19.515 de cereri de la companii, iar 3.087 dintre firme au primit și banii care totalizează peste 1 miliard de lei. Ritmul de semnare a contractelor este destul de încet, iar în acest moment sunt aproape 17.000 de firme care așteaptă să ajutorul de la stat.
Pentru Măsura 3, prin care se finanțează investiții, situația rămâne incertă. Schema a adunat 27.736 de solicitanți care au cerut în total 15,8 miliarde de lei. După apariția unor suspiciuni de corupție, Măsura 3 a fost suspendată, iar Guvernul trebuie să decidă dacă procesul de înscriere pentru firme va reporni de la 0.
Soluții pentru HoReCa
Sectorul HoReCa a avut unele dintre cele mai dure restricții de la debutul pandemiei, iar proprietarii de afaceri au căutat soluții pentru menținerea operațiunilor pe linia de plutire. Șomajul tehnic, extinderea serviciului la terasă și livrările la domiciliu au fost variante pentru continuarea activității cu multiple limitări. Companiile din domeniu vor primi în acest an un ajutor de stat printr-o schemă creată special de Guvern.
Programul de suport are un buget de 1 miliard de lei pentru despăgubirea operatorilor care au înregistrat pierderi în 2020. Schema avea inițial un buget promis de 2,5 miliarde de euro, însă statul a redus alocarea din cauza scăderii veniturilor cauzată de criza economică la care s-au adăugat costuri crescute pentru domeniul sanitar.
Statul a fost de acord cu implementarea programului Kurzarbeit în România, prin care companiile cu activitate diminuată pot păstra locurile de muncă. Astfel, statul acoperă o parte semnificativă din salariul net al angajaților, care fără intervenția publică ar risca să rămână șomer.
Potrivit legii, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de munca a salariaților cu cel mult 50% din durata zilnică, săptămânală sau lunara. Totodată, pe durata stării de alertă, angajatorul poate reduce timpul de muncă al salariaților cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară normală.
Ajutorul acordat de statul român sectorului privat pare o picătură într-un ocean dacă comparăm cu ajutorul de aproape 2.500 de miliarde de euro acordat companiilor la nivel European.
Totuși, economia locală a scăzut doar cu 3,9% din PIB, deși estimările inițiale evocau o prăbușire a economiei cu până la 8%. În schimb, deficitul bugetar a explodat la aproape 10% din PIB. Anul acesta, România va înregistra un avans al economiei de peste 4%, potrivit Guvernului. Economiștii arată că țara noastră va recupera pierderile suferite în 2020 până la finalul anului 2022, fără alte situații de criză cu impact global.
Citește și:
Pingback: Vladimir Putin ar putea rămâne la Kremlin până în 2036 - Banii.net
Pingback: Aplicația CEC Bank, agregator pentru conturile pe care le ai la alte bănci sau la Revolut - Banii.net
Pingback: Greva sindicaliștilor de la metrou: Ministrul Cătălin Drulă a depus o plângere penală la DNA - Banii.net
Pingback: Florin Cîțu vine cu lămuriri: Noile măsuri luate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă se aplică de duminică - Banii.net
Pingback: Cîțu: Măsurile luate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă se aplică de duminică - Newspost
Pingback: Mircea Geoană: Avem o discuţie între NATO şi UE pe subiectul ascensiunii Chinei - Banii.net
Pingback: Tanczos Barna, despre creșterea populației de urși: Trebuie să găsim soluţii pentru a proteja omul - Banii.net