Guvernul cere Curţii Constituţionale să constate o situaţie conflictuală între Guvern şi Parlament. Aceasta ar fi “generată de depunerea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre cele două sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinţa convocării unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea moţiunii fără dezbaterea şi votarea acesteia”.
“Conflictul juridic de natură constituţională există între Guvernul României şi Parlament şi derivă direct din Constituţie (art.113 alin.(4) coroborat cu art.66 alin.(1)), în sensul în care blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă fapt declarat contrar Constituţiei, prin decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, deoarece afectează principiul stabilităţii activităţii Guvernului “, se arată în sesizarea Guvernului.
În textul trimis de Guvern se mai arată că “existenţa conflictului juridic de natură constituţională este generată de depunerea moţiunii de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cât şi de convocarea unei sesiuni extraordinare având ca obiect numai prezentarea moţiunii de cenzură, fiind încălcate dispoziţiile art.113 alin.(4) şi ale art.147 alin.(4), în sensul în care procedura dezbaterii moţiunii de cenzură odată declanşată, aceasta nu poate fi oprită după prezentarea moţiunii în şedinţa comună a celor două camere, prin încheierea sesiunii extraordinare Decizia CCR nr. 1525/2010)”.
Alte argumente
Guvernul susţine că moţiunea de cenzură iniţiată la data de 17 august 2020 de un număr de 205 deputaţi şi senatori, cu titlul “Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată” având conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august 2020 “nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin.(4) din Constituţia României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni în temeiul aceluiaşi act politic epuizat (moţiunea de cenzură înregistrată în data de 17 august 2020) prin nediscutarea şi votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus”.
De asemenea, cele două Camere ale Parlamentului trebuiau să fie convocate în sesiune extraordinară comună “la momentul iniţierii moţiunii de cenzură”. Executivul mai spune că, în situaţia dedusă judecăţii Curţii, “moţiunea de cenzură a fost iniţiată şi depusă în afara unei sesiuni extraordinare comune a celor două Camere”. Un alt argument adus de Guvern în favoarea existenţei unui conflict constituţional este cel privind “încălcarea principiului stabilităţii activităţii Guvernului”.
Guvernul arată în acelaşi text că demersul convocării unei sesiuni extraordinare comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor prin decizia nr. 3/17 august 2020 are, în mod evident, “o finalitate exclusiv politică, nu serveşte şi nu poate servi obiectivului fixat de Legiuitorul constituţional pentru moţiunea de cenzură în art.113 din Legea fundamentală”.
Sursa: Agerpres.ro
Economia românească își poate reveni repede cu ajutorul investițiilor străine
14.000 de case beneficiază de panouri fotovoltaice prin programul Casa Verde
