EY: Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului pot obține venituri de natură salarială

  • de
  • 4 min read

Persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului pot obţine venituri de natură salarială pe perioada concediului cu condiţia ca aceste venituri să nu depăşească 6250 de lei pe an. Claudia Sofianu – Partener, lider People Advisory Services EY România, Simona Tudor – HR & Payroll Manager, Global Compliance and Reporting EY România şi Anca Atanasiu – Managing Associate, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPARL au transmis un punct de vedere în care explică mai multe aspect pe care e bine să le știe cei care primesc indemnizații pentru creșterea copiilor.

“Puteţi munci și obţine venituri de natură salarială, din munca prestată, pe perioada concediului de creştere a copilului, dacă aveţi o oportunitate de colaborare sau un proiect în derulare. Condiţia în acest caz este ca veniturile obţinute într-un an să nu depăşească plafonul de 5 ori cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit de legislaţia aplicabilă. La acest moment, valoarea care nu ar trebui depăşită este de 6.250 de lei (5 X1.250 de lei). Valorile se vor schimba de la 1 martie 2022, odată cu actualizarea indicatorului social de referinţă”, au explicat specialiștii EY.

Indemnizaţia de creştere a copilului la nivelul anului 2022 este de cel puţin 1.250 de lei, dar nu mai mult de 8.500 de lei lunar. De la 1 martie, însă, valoarea indicatorului social de referinţă, pe baza căruia este stabilit nivelul indemnizaţiei, se va actualiza, din oficiu, cu rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent.

Reprezentanţii EY atrag atenţia că legislaţia oferă o atenţie deosebită mamelor, protejând maternitatea la locul de muncă prin reducerea programului de lucru cu 1/4, fără afectarea drepturilor salariale. Pe perioada maternităţii, mamele au dreptul la 126 de zile calendaristice de concediu medical, din care o perioadă minimă de 42 de zile trebuie să fie realizată după naştere, dacă doresc să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului. Indemnizaţia primită pentru aceste zile este scutită de contribuţia la fondul de sănătate, fără pierderea calităţii de asigurat, dar şi de plata impozitului pe venit.

Dacă nu au fost epuizate zilele de concediu de odihnă anterior perioadei de maternitate sau de creştere a copilului, dreptul nu se pierde. O altă variantă, utilizată deja de multe mame, ar fi aceea de a efectua concediul în perioada anterioară concediului de maternitate propriu-zis/naşterii.

Stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi. Cuantumul stimulentului de inserţie este de 1.500 de lei, dacă salariaţii revin la locul de muncă mai devreme de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilităţi, şi de 650 de lei pentru cei care revin după împlinirea acestor vârste.

De asemenea, angajatorii nu pot concedia salariaţii aflaţi în plata stimulentului de inserţie. Legiuitorul a eliminat, din aprilie anul trecut, interdicţia impusă angajatorilor de a înceta contractele salariaţilor care îşi reiau activitatea după finalizarea concediului de creştere a copilului, prevedere ce proteja în mod special, pentru şase luni de la revenirea definitivă în activitate, salariaţii care nu se aflau în plata stimulentului de inserţie.

“Deşi în mod aparent, prin abrogarea acestei prevederi legale, nivelul de protecţie acordat salariaţilor care îşi reiau activitatea a fost redus, în realitate aceştia continuă să fie protejaţi datorită actualului mecanism de acordare a stimulentului. Mai precis, în prezent, acordarea stimulentului de inserţie nu mai este condiţionată de obţinerea de venituri impozabile cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi, acest drept fiind stabilit în prezent pentru toţi salariaţii care obţin venituri impozabile, fie anterior sau ulterior împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi. Cu alte cuvinte, este puţin probabil ca, în contextul legislaţiei actuale, un salariat ce revine din concediul de creştere a copilului să nu se afle în plata stimulentului de inserţie, fiind, deci, protejat de concediere”, arată reprezentanţii EY România.

Sursa: Agerpres.ro

Citește și:

Presa internațională: 1.000 de soldați americani sunt trimiși în România

Mulți tineri abandonează școala înainte de a ajunge pe piața muncii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.