Ziua Internațională pentru reducerea dezastrelor naturale. Sfaturi de urmat în caz de cutremur

  • de
  • 6 min read

13 octombrie este Ziua Internațională pentru reducerea riscului dezastrelor (Internațional Day for Disaster Risk Reduction), moment de readucere în atentie modul în care comunitățile din întreaga lume depun eforturi pentru reducerea expunerii la dezastre și constientizarea importanței gestionării tipurilor de risc.

 Prin dezastre naturale se înţeleg fenomenele naturale de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. În categoria fenomenelor naturale distructive de origine geologică sau meteorologică sunt cuprinse cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului ambiant.

Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ în primul rând pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să fie informată.

“Bucureștiul consolidat”

PiațaPresei a început în acest an Campania de conștientizare – Bucureștiul Consolidat împreună cu Compania Municipală de Consolidări, pentru a trage un semnal de alarmă asupra riscurilor majore la care care se expun locatarii din clădirile expertizate în clase ridicate cu risc seismic, așa numite clădiri cu bulină.

Dacă ar veni un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, similar celui din 4 martie 1977, în jurul orei 21.00, 6.500 de bucureşteni şi-ar putea pierde viaţa, 16.000 ar fi răniţi grav, 10.500 – spitalizaţi, 13.000 – răniţi uşor, iar 95.000 ar rămâne captivi în clădiri sau sub dărâmături. Cifrele se regăsesc într-un proiect de hotărâre al Consiliului General al Capitalei.

De ce este nevoie de consolidarea clădirilor din București? Capitala României  este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Orașul, în special în partea sa centrală, abundă în clădiri expertizate tehnic ca având risc seismic grad I, ceea ce ar implica o prăbușire iminentă la primul cutremur major. 

Bucureștiul are nevoie de o consolidare a clădirilor, de o renovare a lor, pentru punerea în siguranță a populației, dar și pentru modernizarea fațadei imobilelor, existând zone întregi unde clădirile sunt într-o degradare continuă. De consolidarea clădirilor în Capitală se ocupă Compania Municipală de Consolidari. Societatea, înființată la sfârșitul anului 2017, are ca obiect principal de activitate consolidararea de clădiri aflate în stadiu avansat de degradare și de risc seismic, clădiri în legătură cu care autoritatea centrala și locala (atât prin organele sale delibertive, cât și executive) au obligații de intervenție.

Compania de Consolidări și-a început efectiv activitatea în ultimul trimestru al anului 2017, iar în cursul anilor 2018 și 2019 și-a extins activitatea, prin încheierea unui număr din ce în ce mai mare de contracte, cu accent pe execuția lucrărilor de consolidări și de punere în siguranță a unor imobile/clădiri aflate în proprietate de stat situate în Municipiul București. De asemenea, realizarea obiectivelor de consolidare, precum și de punere în siguranță a acestor imobile propuse a se realiza, urmărește, pe de o parte satisfacerea cerințelor locuitorilor Municipiului București ce implică siguranță, salubrizarea zonelor, și nu in ultimul rând protejarea valorilor arhitectural-urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor și pe de altă parte îndeplinirea scopului pentru care a fost înființată compania.

Sfaturi de urmat

Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ pierderile de vieți omenești și pentru a limita pierderile de bunuri materiale, este bine că populația să fie informată și să cunoască cum trebuie să reacționeze în astfel de situații. În acest sens, ISU reamintește cetățenilor următoarele reguli de comportare și măsuri de protecție în cazul producerii de calamități naturale:
– Păstrați-va calmul; NU INTRAȚI ÎN PANICĂ, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur.
– preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât, tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente grave, nedorite.
– Atenție! Scările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări, sub efectul oscilației seismice, este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.
– dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede, iar dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.
– dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, căramizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur.
– acordați primul ajutor persoanelor rănite.
– în cazul în care sunteți surprinși de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, cautați să vă protejați capul și membrele sau să vă asigurați supraviețuirea; ulterior veți caută să alarmați, prin diferite metode, vecinii cât și echipele de salvare-intervenție de prezența dumneavoastră.

Politica ONU

Conform ONU, o bună guvernare în cazul riscului dezastrelor poate fi măsurată în viețile salvate, numărul redus de persoane afectate de dezastre și reducerea pierderilor economice. Pandemia „COVID-19 și situația de urgență climatică arată că este nevoie de o viziune clară, de planuri și de instituții competențe, împuternicite, care să acționeze pe baza dovezilor științifice în folosul publicului.

Acest lucru necesită punerea în aplicare a unor strategii naționale și locale de reducere a riscului de dezastre până la sfârșitul anului, așa cum au convenit statele membre ale ONU atunci când au adoptat Cadrul Sendai, în 2015. Trebuie avute în vedere strategii care să abordeze nu doar pericolele unice, precum inundații și furtuni, dar și pe cele care răspund la riscul sistemic generat de bolile zoonotice, șocurile climatice și afectarea mediului.

„Strategiile naționale și locale pentru reducerea riscului de dezastru trebuie să fie multisectoriale, să asocieze politici în domenii precum utilizarea terenurilor, codurile clădirilor, sănătatea publică, educația, agricultură, protecția mediului, energia, resursele de apă, reducerea sărăciei și adaptarea la schimbările climatice”, mai precizează ONU – Organizația Națiunilor Unite.

Ziua internațională pentru reducerea riscului dezastrelor a fost instituită în 1989, la inițiativa Adunării Generale a Națiunilor Unite pentru promovarea unei culturi globale de sensibilizare a riscurilor și de reducere a dezastrelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *